Gamelan Jepun Bali

Dacă vreţi să auziţi cu ce se desfătau în epocile trecute membrii casei regale din Bali, Ansamblul Jepun Bali este ceea ce aveţi nevoie. Fondat în 2009 de Lucian Zbarcea şi Pradnyani Dewi, Jepun Bali este unic în România şi în ţările din apropiere, iar membrii săi cântă la instrumente care, împreună, formează acest spectaculos Gamelan al Zeului Iubirii – un tip de gamelan destinat în trecut doar auzului regal.

Lucian Zbarcea aprofundează din 2006 muzica pentru gamelan, pe care a descoperit-o datorită unei burse la Institutul de Arte Denpasar din Bali; la aceeaşi instituţie, Pradnyani Dewi a studiat dansurile tradiționale indoneziene. Rezultatul colaborării dintre cei doi, Jepun Bali îmbină tradiţia indoneziană cu spiritul modern, fiind un ansambu care, pe lângă promovarea culturii asiatice, susţine creaţia contemporană dedicată acordajului şi identităţii specifice gamelanului. Cei doi lideri sunt convinşi că tinerii compozitori – la fel ca mai demult Debussy, Xenakis sau Poulenc – vor integra gamelanul în gândirea lor muzicală, o dată ce îi vor cunoaşte capacităţile. Aşa este lucrarea „Panguripan” semnată de DanDe Popescu şi aflată în repertoriul Jepun Bali, o piesă unde autorul explorează ideea de ciclicitate existenţială, esenţială filosofiei indoneziene.

În Ansamblul Jepun Bali nu există partituri. Muzica se învaţă prin repetiţie, chiar dacă este vorba de structuri complexe, aceasta fiind practica tradiţională balineză. Este generată astfel o stare de atenţie şi, totodată, o comunicare permanentă între membrii ansamblului. Vibrațiile intense, ritmurile ostinate, dinamicile contrastante, sonoritățile cristaline, dar și misterioase, devin creaţia comună a tuturor celor care cântă în Jepun Bali, aflaţi într-o stare continuă de interdependenţă sonoră.

Gamelanul este încă exotic în România, dar, la fiecare concert, publicul primeşte entuziast propunerea Jepun Bali. Toată activitatea liderilor merge în prezent în direcţia popularizării identităţii sincretice a ansamblului, reprezentată pe de o parte de autenticul muzicii şi dansurilor tradiţionale balineze, iar de cealaltă de explorarea gândirii componistice moderne. Marele gong, centrul oricărui ansamblu gamelan, poate bate şi asiatic şi occidental, într-un dialog care poate doar îmbogăţi ambele lumi.